marți, 11 martie 2014

Legume- semanat, rasaduri, plantare , recoltare.

                                        Rasadurile de legume 
              Cateva poze deocamdata  voi reveni cu detalii in zilele ce urmeaza
Tomate 24 aprilie 2013


Alveole pentru rasaduri
Pahare pentru  repicarea rasadurilor




Rasadurile le tin intr-o cusca de plasa pe care o acopar cu folie in caz de  ploaie-vant, temperaturi scazute etc.


rasadurile -10 mai 2013 

rasadul prins 15 mai
Rasad castraveti

Rasad castraveti

Rasad plantat 

rasadurile de rosii 5 zile dupa plantare-15 mai

Tomate
Rosiile- 30 mai

Tomate dupa prasila


Primul tratament - 30 mai

Montare araci

My roses
Cherry 23 iulie

Ceapa recoltata 23 iulie



Aceleasi rosii 23 iulie





cherry


joi, 10 mai 2012

DAUNATORII POMILOR FRUCTIFERI

 Pomii fructiferi  au mai multi daunatori, dar in aceasta postare voi face referire la insecte.

                  Tetranychus urticae-Paianjenul rosu comun
- una dintre cele mai raspandite specii de daunatori din agricultura.


Prezinta 6- 10 generatii pe an, si ierneaza in stadiul de adult, sub scoarta exfoliata a pomilor, sub frunze cazute, buruieni uscate , in stratul superficial al solului etc. In primavara devine activ cand temperatura aerului depaseste 10 grade timp de mai multe zile.
Ca urmare a atacului, pe frunze apar la inceput pete de culoare galbena care apoi capata o nuanta de rosu sau brun.Frunzele atacate se usuca si cad, inregistrandu-se defolieri care uneori pot cuprinde 80-100% din numarul de frunze.Se constata o oprire a cresterii lastarilor, o coacere prematura a fructelor, avand ca aefect cresterea aciditatii si scaderea continutului de zahar.
 Combatere. In cazul unor atacuri puternice se impun aplicarea tratamentelor fitosanitare. Primul tratament se executa primavara, impotriva femelelor hibernante, inainte de depunerea oualor.Pentru stropit se va folosi unul din acaricidele: Kethane18,5 EC-0,2%, Mitigan 18,5 EC-0,2%, Neoron 500 SC-0,1% etc.

                     Ceresa bubalus- cicada gheboasa
      Raspandire. Specie prezenta in sud-estul si sud-vestul Europei. In Romania este intalnita in toate regiunile tarii, cu importanta economica in pepiniere si plantatii tinere.
     Descriere-Adultul are 8-10mm lungime,femelele fiind de obicei putin mai mari decat masculii. Corpul are culoare verde intens sau cenusie inchis, complet acoperit de un pronot puternic bombat , prelungit lateral cu 2 expansiuni curbate iar posterior  prezinta o carena care acopera o parte din aripi. Aripile sunt verzi , semitransparente. Picioarele posterioare sunt adaptate pentru sarit.


      Biologie si ecologie. Specie monovoltina, ierneaza in stadiu de ou, depus toamna in crestaturi efectuate de catre femela cu ajutorul ovipozitorului in scoarta ramurilor pomilor tineri. Acestea rezista pana la -20 de grade in timp ce in ramurile taiate mor, in lipsa umiditatii.primavara spre sfarsitul lunii mai eclozeaza. Dezvoltarea larvara dureaza in jur de 70 de zile.
Plante atacate: larvele si adultii se hranesc cu frunzele unui  numar mare de plante: Par, mar , piersic, salcie, plop, vita de vie, trifoi , lucerna, cartof sidiferite plante ornamentale(dalii, crizanteme etc.).
  Gradul de daunare depinde de frecventa pontelor depuse pe ramuri, varsta pomului si starea sa fiziologica.  
     Combatere: Combaterea acestei specii se face printr-un complex de masuri: controlul atent al materialului saditor, taierea ramurilor atacate, la un atac slab si defrisarea pomilor in cazul unui atac puternica si permanentizat, distrugerea buruienilor dintre si de pe randuri.


                    Myzus cerasi-Paduchele negru al ciresului
     Raspandire. Specie raspandita peste tot in lume fiind semnalata si la noi in tara din zona de stepa pana in zona submontana, provocand pagube semnificative in livezile de cires sau visin.
    Descriere- Virginogenele  aptere au corpul globulos, de culoare bruna-negricioasa, lucitoare.Lungimea corpului este de 1,8 -2 mm
               - Virginogenele aripate sunt de asemenea de culoare neagra-lucitoare.
 
    Biologie si ecologie. Daunator cu dezvoltare holociclica dioecica, gazda primara este ciresul, iar cea secundara constituita din specii ierboase de Gallium, Asperula etc. ierneaza ca ou de rezistenta pe scoarta ciresului. Incepand cu luna Aprilie apar formele fundatrix, care se deplaseaza pe ramuri si pe partea inferioara a frunzelor, intepandu-le si absorbind seva din tesuturi. Ajunse la maturitate pe cires sau visin, formele fundatrix prin partenogeneza si viviparie dau nastere la fundatrigene aptere , care dupa un numar de generatii , in iunie formeaza formele aripate care migreaza pe plantele gazda secundare, unde formeaza virginogene aptere si aripate. Toamna apar forme sexupare aripate care se intorc pe gazda primara, si dau nastere la masculi si femele, iar dupa imperechere, femela depune oul de rezistenta.
   Plante atacate si daune. Specie intalnita frecvent in livezile de ciresi si visini, producand pagube mari in pepiniere. primavara devreme colonizeaza frunzele si varfurile lastarilor de cires( vezi poza). la invazii mari frunzele si chiar florile si fructele pot fi acoperite complet de colonii de paduchi. In urma atacului frunzele se rasucesc se brunifica si se usuca, luand forma unor buchete iar lastarii se curbeaza.La invazii puternice , pomii stagneaza in crestere iar puterea de fructificare a pomilor slabeste.
  Combatere. La aparitia primelor colonii de afide se face avertizarea tratamentelor si repetarea tratamentelor pana la disparitia acestora. Se impune aplicarea de tratamente in primul rand pe plantatiile tinere si in pepiniere pentru a proteja varfurile de crestere a puietilor si a salva productia de fructe la pomii tineri, in plina dezvoltare.Pragul economic de daunare este de 50 de oua pe metru de ramura sau 10% lastari atacati.
   Produse pentru combatere-decis 2,5 EC(deltametrin)-0,0125%, Supersect 10 EC (cipermetrin)-0.03%,
Pirimor 25 WG( pirimicarb)-0.1%, Cymbush 10 EC (cipermetrin) concentratie de 0.0125% etc.

                                             

                                          Hyalopterus pruni-Paduchele cenusiu al prunului
        
     Raspandire. Este cunoscut in Europa, Asia si nordul Africii, iar la noi este semnalat in plantatiile de prun si pepiniere din Moldova, Transilvania si Muntenia.
     Descriere. Virginogenele aptere  au corpul alungit, de culoare  verde-galbui, acoperit cu o secretie ceroasa, de culoare cenusie. Lungimea corpului este de 2,0-2,4 mm.
     Virginogenele aripate au capul si lobii toracici de culoare bruna-inchisa, iar abdomenul verde deschis. Intrega suprafata a corpului este acoperita cu o secretie pulverulenta ceroasa, alba-cenusie. Lungime corpului este de 2-2,1 mm.
Paduchele cenusiu-atac pe frunze si lastar















vineri, 4 mai 2012

GRUPAREA PLANTELOR POMICOLE

       Plantele pomicole se deosebesc foarte mult in ceea ce priveste infatisarea lor si fructele care le produc.
      Dupa infatisare si caractere biologice , plantele sunt impartite in pomi propriu-zisi,arbustoizi, arbusti si semiarbusti.
      Din grupa  pomilor propriu zisi  fac parte plantele care au o singura tulpina puternica, cu un ax central bine dezvoltat pe care sunt asezate ramurile ce formeaza coroana, cum sunt : :marul, parul, ciresul, caisul, prunul  etc. Ei cresc inalti, si au o longevitate mare (zeci ,chiar sute de ani) si se inmultesc obisnuit prin seminte .
      Grupa arbustoizilor cuprinde plante ce fac trecerea de la pomi l arbusti, cum sunt: alunul, gutuiul, visinul de stepa, smochinul , etc. pot fi considerati pomi propriu-zisi deoarece caracterele lor seamana mai mult  decat cu ale arbustilor.
    Din grupa arbustilor fac parte plante arborescente dar mai mici, care au mai multe tulpini ce pornesc din zona coletului, ca de exemplu, agrisul, coacazul. Cresc pana la 2.5 m, au o viata mai scurta si se inmultesc mai mult prin butasi si marcotaj.Capsunii si fragii sunt considerati tot arbusti, desi caracterele lor nu sunt asemanatoare.
  Semiarbustii  se deosebesc  de arbusti prin faptul ca tulpinile lor traiesc de regula 2 ani si sunt inlocuite cu altele noi crescute din radacina.(zmeurul si murul).




     Dupa fructe, plantele pomicole se impart in samantoase, samburoase, nucifere si bacifere. 
Samantoase-pomii care au fructe cu seminte-(marul, parul, gutuiul).
Samburoase-Pomii care au fructe cu samburi-(prunul, ciresul,visinul, caisul, piersicul, corcodusul).
Nucifere-Fructe cu coaja tare-(nucul, alunul castanul).
Bacifere-Pomii si arbustii care au fructul alcatuit din niste boabe caracterizate prin miez carnos cu seminte raspandite neuniform in miez sau la suprafata acestuia-(coacazul rosu si negru, capsunul,zmeurul, fragul, murul, agrisul, precum si plante subtropicale- lamaiul, portocalul smochinul si altele.






miercuri, 2 mai 2012

Unelte necesare in gradina

         Uneletele  necesare in gradina pot umple o magazie intreaga..cazma, lopata,grebla,furca, roaba, furtun, masina de tuns iarba, pompa de stropit (vermorel) cu care efectuam tratamente impotriva bolilor si da6unatorilor si odata cu aceasta char si aplicarea unu ingrasamant foliar , topor,foarfeci de tot felul, ciocan, patent ,clesti cu care intindem sarma de la spalieri.. si lista poate continua...  dar dintre ele sa alegem cateva ,ai principale:
   Manusile de protectie sunt printre principlalele lucruri care trebuie sa le avem la indemana cand lucram in gradina. Avand in vedere ca ne putem zgaria, intepa foarte usor, si doamnele si domnisoarele isi pot strica manichiura.

  
O  unealta spun eu.. indispensabila este Cazmaua. Cu ea putem sapa santuri, gropi pentru a planta diversi pomi si arbusti, si putem scoate radacini si buturugi nedorite.Bineinteles tot cu cazmaua efectuam si sapatura de toamna  sau inaintea pregatirii patului germinativ in vederea semanatului sau plantatului




Sapa, si sapaliga alte unelte des intalnite intr-o gradina cu care putem afana solul, taia buruienile,pregati straturile si brazdele pentru legume. Sapaliga o folosim pe suprafete mai mici.. unde distanta dintre randuri este mica  si la flori.. ghivece, jardiniere..



Sapa cu coada

Sapaliga cu furca
Grebla pentru adunat frunze, gunoi, crengute, intins ingrasminte si maruntirea bolovanilor dupa sapat, pregatirea solului in vederea semanatului,  faramitat bolovani, nivelare, etc
Grebla                                                                















Plantatorul- Pentru plantarea rasadurilor- conic... mai sunt si plantatoare cu care putem sapa solul si plantatoare  pentru bulbi.    




                                


   Furtunul-Nu este neaaparat o unealta dar este nelipsit din orice gradina. Si pe langa el  diferite sisteme de irigatie ... care au o gama variata de modele : picurare, aspersiune, sprinklere,etc.






                      Pe plan horticol avem nevoie si de alte unelte cum ar fi:
                                                                   Foarfecele.
( http://www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/foarfece-utilizate-in-horticultura/  )  am gasit aici o foarte buna descriere ... nu cred ca as avea ce sa scriu mai mult..



Mai avem nevoie si de o foarfeca pentru ramuri mai groase,cu manere telescopice (de preferat) care ne poate usura munca foarte mult.La aceasta foarfeca lama netaietoare trebuie sa fie mai ingusta. Am vazut foarfeci  care au lama netaietoare mai lata ceea ce face ca in urma taierii sa ramana cioturi.Acest lucru este exclus daca vrem sa facem o taiere corecta. Lasand cioturi ingreunam vindecarea pomului si favorizam patrunderea uscaciunii in lemnul sanatos.
  Pentru o buna functionare foarfeca se unge periodic, si nu se taie cu ea ramuri uscate. pentru ele folosim fierastraul.

  Fierastraul curbat pentru crengi  poate fi folosit atat in copac cat si in taierile de la baza coroanei.
Cu acestea  putem aranja coroana pomilor atat primavara cat si in timpul anului. Taieri de intinerire, de formare a coroanei, de fructificare..etc. .