Tetranychus urticae-Paianjenul rosu comun
- una dintre cele mai raspandite specii de daunatori din agricultura.
Prezinta 6- 10 generatii pe an, si ierneaza in stadiul de adult, sub scoarta exfoliata a pomilor, sub frunze cazute, buruieni uscate , in stratul superficial al solului etc. In primavara devine activ cand temperatura aerului depaseste 10 grade timp de mai multe zile.
Ca urmare a atacului, pe frunze apar la inceput pete de culoare galbena care apoi capata o nuanta de rosu sau brun.Frunzele atacate se usuca si cad, inregistrandu-se defolieri care uneori pot cuprinde 80-100% din numarul de frunze.Se constata o oprire a cresterii lastarilor, o coacere prematura a fructelor, avand ca aefect cresterea aciditatii si scaderea continutului de zahar.
Combatere. In cazul unor atacuri puternice se impun aplicarea tratamentelor fitosanitare. Primul tratament se executa primavara, impotriva femelelor hibernante, inainte de depunerea oualor.Pentru stropit se va folosi unul din acaricidele: Kethane18,5 EC-0,2%, Mitigan 18,5 EC-0,2%, Neoron 500 SC-0,1% etc.
Ceresa bubalus- cicada gheboasa
Raspandire. Specie prezenta in sud-estul si sud-vestul Europei. In Romania este intalnita in toate regiunile tarii, cu importanta economica in pepiniere si plantatii tinere.
Descriere-Adultul are 8-10mm lungime,femelele fiind de obicei putin mai mari decat masculii. Corpul are culoare verde intens sau cenusie inchis, complet acoperit de un pronot puternic bombat , prelungit lateral cu 2 expansiuni curbate iar posterior prezinta o carena care acopera o parte din aripi. Aripile sunt verzi , semitransparente. Picioarele posterioare sunt adaptate pentru sarit.
Biologie si ecologie. Specie monovoltina, ierneaza in stadiu de ou, depus toamna in crestaturi efectuate de catre femela cu ajutorul ovipozitorului in scoarta ramurilor pomilor tineri. Acestea rezista pana la -20 de grade in timp ce in ramurile taiate mor, in lipsa umiditatii.primavara spre sfarsitul lunii mai eclozeaza. Dezvoltarea larvara dureaza in jur de 70 de zile.
Plante atacate: larvele si adultii se hranesc cu frunzele unui numar mare de plante: Par, mar , piersic, salcie, plop, vita de vie, trifoi , lucerna, cartof sidiferite plante ornamentale(dalii, crizanteme etc.).
Gradul de daunare depinde de frecventa pontelor depuse pe ramuri, varsta pomului si starea sa fiziologica.
Combatere: Combaterea acestei specii se face printr-un complex de masuri: controlul atent al materialului saditor, taierea ramurilor atacate, la un atac slab si defrisarea pomilor in cazul unui atac puternica si permanentizat, distrugerea buruienilor dintre si de pe randuri.
Myzus cerasi-Paduchele negru al ciresului
Raspandire. Specie raspandita peste tot in lume fiind semnalata si la noi in tara din zona de stepa pana in zona submontana, provocand pagube semnificative in livezile de cires sau visin.
Descriere- Virginogenele aptere au corpul globulos, de culoare bruna-negricioasa, lucitoare.Lungimea corpului este de 1,8 -2 mm
- Virginogenele aripate sunt de asemenea de culoare neagra-lucitoare.
Biologie si ecologie. Daunator cu dezvoltare holociclica dioecica, gazda primara este ciresul, iar cea secundara constituita din specii ierboase de Gallium, Asperula etc. ierneaza ca ou de rezistenta pe scoarta ciresului. Incepand cu luna Aprilie apar formele fundatrix, care se deplaseaza pe ramuri si pe partea inferioara a frunzelor, intepandu-le si absorbind seva din tesuturi. Ajunse la maturitate pe cires sau visin, formele fundatrix prin partenogeneza si viviparie dau nastere la fundatrigene aptere , care dupa un numar de generatii , in iunie formeaza formele aripate care migreaza pe plantele gazda secundare, unde formeaza virginogene aptere si aripate. Toamna apar forme sexupare aripate care se intorc pe gazda primara, si dau nastere la masculi si femele, iar dupa imperechere, femela depune oul de rezistenta.
Plante atacate si daune. Specie intalnita frecvent in livezile de ciresi si visini, producand pagube mari in pepiniere. primavara devreme colonizeaza frunzele si varfurile lastarilor de cires( vezi poza). la invazii mari frunzele si chiar florile si fructele pot fi acoperite complet de colonii de paduchi. In urma atacului frunzele se rasucesc se brunifica si se usuca, luand forma unor buchete iar lastarii se curbeaza.La invazii puternice , pomii stagneaza in crestere iar puterea de fructificare a pomilor slabeste.
Combatere. La aparitia primelor colonii de afide se face avertizarea tratamentelor si repetarea tratamentelor pana la disparitia acestora. Se impune aplicarea de tratamente in primul rand pe plantatiile tinere si in pepiniere pentru a proteja varfurile de crestere a puietilor si a salva productia de fructe la pomii tineri, in plina dezvoltare.Pragul economic de daunare este de 50 de oua pe metru de ramura sau 10% lastari atacati.
Produse pentru combatere-decis 2,5 EC(deltametrin)-0,0125%, Supersect 10 EC (cipermetrin)-0.03%,
Pirimor 25 WG( pirimicarb)-0.1%, Cymbush 10 EC (cipermetrin) concentratie de 0.0125% etc.
Hyalopterus pruni-Paduchele cenusiu al prunului
Raspandire. Este cunoscut in Europa, Asia si nordul Africii, iar la noi este semnalat in plantatiile de prun si pepiniere din Moldova, Transilvania si Muntenia.
Descriere. Virginogenele aptere au corpul alungit, de culoare verde-galbui, acoperit cu o secretie ceroasa, de culoare cenusie. Lungimea corpului este de 2,0-2,4 mm.
Virginogenele aripate au capul si lobii toracici de culoare bruna-inchisa, iar abdomenul verde deschis. Intrega suprafata a corpului este acoperita cu o secretie pulverulenta ceroasa, alba-cenusie. Lungime corpului este de 2-2,1 mm.
 |
| Paduchele cenusiu-atac pe frunze si lastar |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu